Stiluri de comunicare

Stiluri si tehnici de comunicare

Atributele în jurul cărora se concentrează etica în procesul de comunicare sunt: claritatea, precizia şi corectitudinea, integritatea, loialitatea, discreţia şi oportunitatea comunicării; ele se circumscriu onestităţii. Pentru management comunicarea onestă nu este doar cea mai bună politică, ci este şi singura capabilă de a păstra căile de comunicare deschise, deci de a face procesul de management posibil sub toate aspectele acestuia.

Etica managerului generează o anumită imagine personală în faţa angajaţilor şi o imagine a organizaţiei în faţa comunităţii şi a societăţii. Un bun punct de plecare în aprecierea procesului şi produselor comunicări sub aspectul eticii este examinarea adevăratului motiv intenţie şi scop al comunicării, precum şi impactul acesteia.

O afirmaţie eronată, de exemplu, dacă apare în mod accidental, nu poate fi catalogată ca neetică, ci neprofesională. Dar una care este în mod deliberat eronată, având ca intenţie derutarea, manipularea, înşelarea sau confuzia, este neetică.

Расшифровать сообщение можно было лишь введя специальный ключ - секретный набор знаков, действующий как ПИН-код в банкомате. Ключ, как правило, был довольно длинным и сложным и содержал всю необходимую информацию об алгоритме кодирования, задействуя математические операции, необходимые для воссоздания исходного текста. Теперь пользователь мог посылать конфиденциальные сообщения: ведь если даже его послание перехватывалось, расшифровать его могли лишь те, кто знал ключ-пароль. АНБ сразу же осознало, что возникла кризисная ситуация. Коды, с которыми столкнулось агентство, больше не были шифрами, что разгадывают с помощью карандаша и листка бумаги в клетку, - теперь это были компьютеризированные функции запутывания, основанные на теории хаоса и использующие множественные символические алфавиты, чтобы преобразовать сообщение в абсолютно хаотичный набор знаков.

Cea mai perfectă ofertă făcută unui client este neetica dacă, de exemplu, nu se intenţionează respectarea promisiunilor.

Mesajele nu sunt în sine etice sau neetice. Ceea ce determină ca un mesaj să fie etic sau nu, rezidă în ceea ce emitentul mesajului intenţionează să realizeze prin intermediul acestui mesaj.

Nu punem însă întrebarea ce de ce flirt cand va afla i intr o rela ie întâmplă când intenţia este pozitivă dacă impactul pe care îl are comunicarea este negativ? Managerul trebuie deci să aibă în vedere nu numai motivele, intenţiile şi scopul comunicării, ci şi impactul posibil al acesteia. În legătură cu acestea pot să apară cerinţe contradictorii între a comunica cu tact dar a nu fi manipulativ, a spune adevărul dar a nu fi lipsit de diplomaţie etc.

Câteva dintre dilemele de etică ce stau în faţa managerului gravitează în jurul noţiunilor de secret al informaţiei, transmiterea de informaţii din interiorul organizaţiei spre exterior, zvonul şi bârfa, minciuna, eufemismele, ambiguitatea, acţiunea de a cere scuze, autocritica.

Mult mai mult decât documente.

Trebuie să mai semnalăm la capitolul dileme şi următorul fapt: există cel puţin trei moduri de a aprecia conceptul de etică — cel utilitarist, cel individualist şi cel justiţiar. Dacă cei mulţi beneficiază de pe urmele unei acţiuni, chiar dacă aceasta este discutabilă potrivit unei etici individualiste, acţiunea poate fi considerată etică.

Modul individualist de abordare a eticii, bazat pe drepturile individuale, are în centru libertatea conştiinţei, libertatea cuvântului şi apărarea vieţii particulare a individului. O astfel de etică, accentuând drepturile individului, neglijează prin comparaţie obligaţiile acestuia faţă de comunitate şi societate.

În fine, modul justiţiar de abordare a eticii accentuează echitatea, obiectivitatea, cinstea şi imparţialitatea. În normele acestui fel de etică există preocuparea pentru binele celuilalt.

  • Tehnici de-negociere
  • Stiluri de comunicare
  • Site ul de dating pentru ca nu va vede i
  • Intalnire intre Man Drummondsille
  • Tehnici Si Strategii de Comunicare
  • În căutarea unui tip pe viață

Întrebarea nu este dacă o acţiune este utilă sau profitabilă, ci dacă este cinstită, justă. Insistând asupra echităţii, se elimină însă stimulentul pentru performanţa individuală. Regăsim în viaţa de toate zilele numeroase elemente ale acestor concepte diferite despre etică şi, adeseori, suntem intoleranţi cu punctele de vedere diferite de cele considerate de noi ca valabile.

Face i cuno tin a cu fetele din Barcelona

Ideal, o decizie etică ar trebui să respecte toate cele trei puncte de vedere despre etică, dar aceasta este practic imposibil. Un manager pretinzând, de exemplu, păstrarea secretului asupra unei discuţii legate de un produs nou violează dreptul de a vorbi liber pretins în cadrul eticii individualiste.

Managerul face aceasta pentru a proteja interesele organizaţiei şi al angajaţilor, fiind etic în condiţiile eticii utilitariste. Deprinderile comunicării în afaceri Deprinderea este, în general, o abilitate care poate fi formată, dezvoltată şi perfecţionată, spre deosebire de aptitudine care este o abilitate înnăscută.

În acest sens, deprinderea constă de fapt în abilitatea de a traduce în acţiune cunoştinţe însuşite, la care se adaugă învăţarea prin practicare. Fiecare individ are capacitatea înnăscută de a folosi diverse limbaje pentru a comunica. Managerul trebuie să ştie însă cum să comunice eficace şi eficient în calitate de manager, nu ca părinte, prieten, stiluri si tehnici de comunicare, avocat etc.

De aceea, pentru a atinge nivelul de competenţă necesară, el trebuie să-şi însuşească anumite deprinderi, comportamente şi tehnici specifice, care pot fi învăţate, practicate, evaluate şi perfecţionate. Concret, în vederea formării deprinderii, trebuie să urmărim cinci paşi distincţi şi obligatorii: - Evaluarea nivelului de competenţă în exercitarea deprinderii la acel moment, evaluare care, pe lângă evidenţierea punctelor slabe, va constitui şi elementul de motivare pentru introducerea schimbării.

Succesul acestei aplicări trebuie evaluat imediat şi învăţat din concluzii. Aşadar, managerul sau responsabilul cu RP trebuie şi poate să-şi formeze sau să-şi perfecţioneze anumite deprinderi specifice de comunicator.

Negociatorii vorbesc puţin, dar consistent, fiind precişi în formulări şi foarte protocolari. Subiectele supuse discuţiei sunt abordate foarte direct, deschis, fără prea multe menajamente. Climatul în care se desfăşoară negocierile este cald, prietenos, sincer, denotând speranţă şi încredere în viitor.

Pentru aceasta este necesară dorinţa de a o face, bazată pe convingerea necesităţii competenţei în comunicare şi pe stiluri si tehnici de comunicare unui efort conştient de autocunoaştere, de analizare şi înţelegere a relaţiei de comunicare, de învăţare şi de practicare.

Competenţa managerială se referă la capacitatea perceptuală şi conceptuală a managerului şi la stilul său de acţiune şi poate fi analizată şi evaluată în funcţie de 4 factori analitici: inteligenţa şi aptitudinile de manager; pregătirea profesională a managerului; deprinderile manageriale exercitate; participarea şi contribuţia la realizarea obiectivelor organizaţiei.

Factorul de pregătire profesională rezultă din analizarea dosarului de personal al managerului pe baza diplomelor de studii, certificatelor 18 Tehnici şi strategii de comunicare obţinute în urma absolvirii unor cursuri, specializărilor în stiluri si tehnici de comunicare, instructajelor făcute, experienţei câştigate în cadrul locurilor de muncă anterioare. Factorul de participare şi contribuţie la obiectivele organizaţiei rezultă din evaluările periodice efectuate asupra managerului de către şeful său ierarhic superior.

Deprinderile manageriale se referă la totalitatea aptitudinilor şi comportamentelor managerului adoptate în procesul muncii sale.

Ele includ atât caracteristicile de natură personală cât şi pe cele care se manifestă în interacţiune caracteristici interpersonale. Managerul şi responsabilul cu RP competent trebuie să posede trei tipuri de deprinderi manageriale fundamentale ale căror importanţă relativă depind de nivelul ierarhic pe care se află. Acestea sunt: deprinderile tehnice, deprinderile conceptuale şi deprinderile interumane.

Deprinderile tehnice au importanţa cea mai mare pentru managerii din linia întâi de la nivelul de bază.

femei sexy din Brașov care cauta barbati din Timișoara

Recunoscând aceste corelaţii şi percepând elementele esenţiale într-o situaţie, managerul cu deprinderi conceptuale poate acţiona spre binele organizaţiei. Deprinderile conceptuale sunt cele mai importante pentru managerii din vârful piramidei organizaţionale. De aceste deprinderi depind definirea strategiei organizaţiei, deci direcţia şi viitorul ei. Deprinderile manageriale de ordin interuman, dintre care o bună parte o ocupă deprinderile de comunicare, sunt importante pentru managerii de pe toate nivelurile ierarhice, dar sunt esenţiale pentru managerii de la vârf.

Indiferent de specificul profesiei de manager, de poziţie sau situare internă sau externă a destinatarului există un grup de deprinderi fundamentale şi acestea sunt: ascultarea eficace şi eficientă, comunicarea 20 Tehnici şi strategii de comunicare relaţională construirea de stiluri si tehnici de comunicare interumaneschimbul eficace şi eficient de informaţii, furnizarea, utilizarea şi solicitarea feedback-ului util etc.

Deprinderile fundamentale de comunicare, pot fi grupate în: A. Deprinderi de recepţionare a mesajelor input-ul informaţiei ; B. Deprinderi de interpretare a mesajelor procesarea informaţiei ; C. Deprinderi de redare a mesajelor output-ul informaţiei. Deprinderi de recepţionare a mesajelor Deprinderile de recepţionare a mesajelor se referă la autoanaliza şi autocunoaşterea, ascultarea, citirea, reducerea perturbaţiilor şi folosirea feedback-ului.

Astfel, tot ceea ce ştim am acumulat pe parcursul unui proces de ascultare; am învăţat să vorbim ascultându-i pe părinţi şi apoi repetând cuvinte şi propoziţii pentru a le atrage atenţia.

Ascultarea este un act conştient de recepţionare de informaţie şi presupune: - Ascultarea este actul automat de recepţionare şi transmitere la creier a undelor sonore generate de vorbirea emitentului şi care intră în urechea destinatarului receptorul ; la nivel fiziologic aceasta are loc când input-ul de unde sonore loveşte membrana timpanului şi îi determină vibraţia.

Tehnici şi strategii de comunicare - Atribuirea stiluri si tehnici de comunicare semnificaţie informaţiei care se procesează.

  • Face i cuno tin a cu musulmanii
  • Femei singure care caută bărbați din Oradea
  • Femei matrimoniale giurgiu

Pentru manager este deosebit de important să-şi însuşească deprinderea de a asculta activ şi interactiv. Să vedem care sunt caracteristicile acestor două tipuri de ascultare.

Ascultarea activă presupune o serie de activităţi menite să asigure recepţionarea corectă a mesajului şi reţinerea lui optimă, atunci când posibilitatea de a interacţiona direct cu interlocutorul este limitată de exemplu, cazul audierii unei expuneri orale, a primirii de instrucţiuni, de sarcini etc. Ascultarea interactivă presupune posibilitatea de a interacţiona direct cu vorbitorul pe două căi: prin punerea de întrebări şi prin intermediul solicitării de confirmare a mesajului prin parafrazare, verificare a percepţiei mesajului, solicitare de completări şi sumarizare.

 - В шифровалке творится нечто непонятное. Я чувствую это!» Она знала, что есть только один способ доказать свою правоту - выяснить все самой, а если понадобится, то с помощью Джаббы. Мидж развернулась и направилась к двери. Откуда ни возьмись появился Бринкерхофф и преградил ей дорогу. - Куда держишь путь.

Pentru practicarea corectă a deprinderilor de a asculta eficace şi eficient este necesar să conştientizăm factorii perturbatori care pot apărea în procesul de ascultare. La factorii perturbatori de natură perceptuală se pot adăuga şi factori dependenţi de relaţia dintre comunicatori, lipsa deprinderilor de ascultare, factori de natură semantică, factori de natură externă fizică şi factori fiziologici, atenţia prefăcută, tendinţa de a evalua modul cum este prezentat mesajul şi cum arată vorbitorul.

Procesul de ascultare poate fi perturbat şi prin efectuarea simultană a altor activităţi cum sunt de exemplu: ne gândim la ceva necorelat cu mesajul, ne preocupă ceva ce ne-a fost amintit chiar de 22 Tehnici şi strategii de comunicare către mesaj sau ceva ce avem împotriva a ceea ce am auzit sau pregătim răspunsul la mesaj.

Să analizăm câţiva din factorii amintiţi mai sus şi barierele specifice pe care le generează: Lipsa de interes şi dorinţa de a asculta. Această problemă constituie cea mai importantă barieră în procesul de ascultare deoarece îl blochează înainte ca acesta să înceapă.

De ce ar putea un manager să nu fie dispus să asculte? De exemplu, pentru că preferă să vorbească chiar atunci când pune o întrebare, întrerupe după prima propoziţie sau crede că vorbitorul este incompetent sau că nu spune nimic nou.

fete pentru baieti mihăilești

De asemenea, managerul ar putea dori să nu asculte o informaţie negativă, considerând atacul părerilor şi ideilor sale ca atac la persoane. Atitudinile şi ideile preconcepute. Este uşor să ascultăm pe cineva pe care dintr-un motiv sau altul îl agreăm.

Dacă însă relaţiile anterioare cu acesta au fost neplăcute sau interlocutorul spune lucruri care fie că nu ne convin, fie că vin în dezacord cu ceea ce aşteptăm să auzim, este dificil să-l ascultăm.

Tehnici Si Strategii de Comunicare

Diferenţa de statut. Această diferenţă poate conduce, de exemplu, la recepţionarea cu acuitate exagerată de către subordonat a limbajului neverbal şi paraverbal al superiorului. De asemenea, şeful poate tinde să nu aibă timp pentru a-l asculta pe subordonat sau să asculte doar pe acele persoane pe care le agreează, aceasta conducând la o imagine distorsionată asupra activităţii subordonaţilor. Tehnici şi strategii de comunicare Egocentrismul în comunicare.

Încărcat de

Tendinţa de egocentrism, normală până la un punct, poate conduce la distorsionarea mesajului recepţionat. O manifestare tipică este tendinţa de a respinge imediat un argument al vorbitorului şi nu de a-l înţelege. De asemenea, uneori în loc să ascultăm pentru a recepţiona informaţia, a o înţelege, reţine şi folosi, ascultăm doar pentru a ne apăra imaginea de sine.

Tendinţa de polemică.

Tehnici de comunicare si influentare - Tehnica Timpului - Calatorii prin Sunet

Ascultătorul, dându-şi seama că nu este de acord cu ce aude, nu mai ascultă până la sfârşit mesajul, ci începe să pregătească răspunsul; el adoptă de la bun început o atitudine defensivă sau agresivăcare alterează, de fapt, însăşi ideea de comunicare.

Rezistenţa la schimbare.

Viteza de vorbire, recepţionare şi prelucrare a informaţiei. Diferenţa dintre aceste viteze pune mari probleme ascultătorului neantrenat cu disciplina ascultării, deoarece în timpul rămas liber el poate efectua numeroase alte activităţi şi poate pierde astfel din concentrarea asupra mesajului auzit.

Cuvintele, ca instrumente de gândire şi comunicare, pot avea fiecare mai multe denotaţii şi conotaţii. Alegerea făcută de vorbitor a uneia sau a celeilalte este influenţată de atitudinile sale, de cultură, profesie etc. Pe de altă parte, ascultătorul va tinde să aleagă acele sensuri care vin în concordanţă cu specificul său, fiind astfel posibil să nu reuşească să lege corect cuvântul ca simbol de ceea ce acesta descrie de fapt pentru vorbitor. De asemenea, cuvântul poate avea şi un conţinut emoţional deoarece de el se leagă anumite trăiri, sentimente, amintiri.

Dacă acest conţinut emoţional este puternic, gradul de obiectivitate al ascultătorului este redus. Exemple de astfel de cuvinte critice sunt: prostie, incompetenţă, vinovăţie, înşelăciune, manipulare. Cuvintele complicate sau cu înţeles necunoscut pentru ascultător îl îndepărtează pe acesta de la ascultare, constituind o altă barieră posibilă în ascultare. Perturbaţii fizice externe şi interne.

  1. Doamna caut barbat din anenii noi

Câteva exemple de astfel de perturbaţii sunt zgomotul, timpul limitat, stimulii vizuali, caracteristicile vocii, maniera şi aspectul celui care vorbeşte, timpul fiziologic nepotrivit. Pe baza conceptelor generale prezentate mai sus, să încercăm să formulăm câteva reguli de bază care favorizează ascultarea eficace şi eficienţa: - În timpul procesului de ascultare demonstraţi o atitudine de interes pentru vorbitor prin intermediul limbajului neverbal contactul privirii; încuviinţarea din cap, poziţia adecvată a corpului.

Tehnici şi strategii de comunicare - Verificaţi acurateţea interpretării prin întrebări adecvate scopului acestora, ţinând stiluri si tehnici de comunicare de specificul fiecărui tip de întrebare. Folosiţi persoana întâi pentru a reduce starea defensivă a vorbitorului. Acum să încercăm să identificăm şi câteva obiceiuri care afectează în mod negativ procesul de ascultare: - Anticiparea a ceea ce vorbitorul vrea să spună şi terminarea propoziţiilor în locul lui. Putem distinge mai multe tipuri de citire.

Citirea aprofundată. Este tipul de citire care implică înţelegerea şi memorarea ideilor principale şi a detaliilor semnificative pe o durată lungă sau scurtă.